Degustarea unui vin este o artă, și în ultimele decenii a devenit chiar o meserie. Însă misterele acestei licori pot fi accesibile și profanilor. Bineînțeles, fără să se ia prea tare în serios
Știu deja la ce se gândesc cei mai mulți dintre voi când aud sau citesc despre secretele degustării vinului. Un vin îți place sau nu îți place și nu ai nevoie de prea mult timp sau de vreun ceremonial anume ca să știi lucrul acesta. Cu toate astea, s-ar putea să descoperi că vinurile au o poveste a lor mult mai profundă, pe care n-o poți citi „dintr-o privire“. Pentru asta nu trebuie decât să urmezi niște pași foarte simpli, care se bazează de fapt pe o experiență senzorială destul de comună, de care trebuie să devii însă conștient.
La prima vedere
Primul contact este vizual. Uitându-te la un vin, poți deja să-ți faci o părere cu privire la vârsta lui, la varietatea de struguri din care provine sau dacă are vreun defect. De pildă, culoarea vinului din pahar în fața unui fond alb îți poate spune dacă vinul este tânăr sau nu. Ține paharul înclinat în față la 45 de grade și observă-l puțin. Vinul roșu este clar și ușor violet (tânăr)? Sau cu o nuanță de cărămiziu (vechi)? Un vin ușor, fresh, tânăr va avea o culoare deschisă. Un vin corpolent, mai dulce sau mai vechi, va avea o culoare mai închisă. Un vin alb tânăr va fi de un galben-deschis, către verde uneori, iar cel mai vechi va tinde către auriu-închis. Uită-te și la marginea vinului din pahar. Este de aceeși culoare și intensitate cu restul sau un pic mai deschisă? Asta e o veste bună. Dacă marginea este mai închisă la culoare și are un aspect ușor tulbure, atunci nu e bine. Plimbă vinul puțin rotind paharul și, după ce s-a așezat, uită-te la urmele lăsate pe margine. Sunt numite „lacrimile vinului“. Cu cât sunt mai înalte și mai groase, cu atât intensitatea alcoolului este mai mare.
Al doilea simț
