„O carte nostalgică şi lirică, dar în egală măsură o creaţie modernă, cu accentuate note sociale, încercînd – şi reuşind – să spună cîteva dintre adevărurile dure ale vieţii de gheişă“, astfel a caracterizat critica literară romanul Komayo. Povestea unei gheişe, al scriitorului nipon Nagai Kafū (1879-1959). Avînd acţiunea plasată în jurul anului 1912, la Tokyo, cartea spune povestea frumoasei Komayo, fostă gheişă, care crede că, odată cu căsătoria, va abandona definitiv lumea caselor de plăceri. Numai că soţul său moare după doar cîţiva ani, iar ea, încă tînără şi incapabilă să-şi întrevadă viitorul într-un cătun dintr-un colţ îndepărtat de ţară, revine în Capitală, reluîndu-şi vechea ocupaţie: „Oricît s-ar fi străduit, nu se putea vedea pe ea, o fată crescută la oraş, trăind pînă la moarte în provincia îndepărtată, înconjurată numai de membrii familiei bogate a soţului ei, care erau atît de diferiţi de ea. Dacă ar fi rămas, ar fi trebuit să renunţe practic la a trăi, pentru că a rămîne era ca şi cum ar fi intrat la o mînăstire“. La puţină vreme, îl reîntîlneşte pe Yoshioka, un fost client de care o legase o puternică afecţiune, dar care o trădase plecînd pe neaşteptate în străinătate. Întîlnirea aceasta îi dă lui Komayo speranţa că va reuşi să ducă, în scurt timp, o existenţă lipsită de griji, numai că, mult mai precaută, acum, evită să se implice sentimental în această relaţie. Însă, tot încercînd să fie atentă la ceea ce simte pentru Yoshioka, apariţia altui bărbat în viaţa ei o prinde cu garda jos, iar Komayo încalcă cea mai importantă regulă din codul nescris al gheişelor: se îndrăgosteşte de frumosul actor Segawa.
Dincolo însă de linia strictă a subiectului, romanul lui Nagai Kafū nu e nicidecum o dulce ori palpitantă poveste de dragoste plasată în contextul lumii japoneze a primelor decenii ale secolului al XX-lea. Desigur, pasiunea există, dar sc
