Recentele reacţii din presă privind soarta revistelor editate de Uniunea Scriitorilor (e vorba despre ancheta din Evenimentul zilei, dar şi despre scrisoarea deschisă către premier care circulă pe internet, dar şi de semnalul de alarmă din presa clujeană privind publicaţiile de acolo) ne arată că scriitorii sunt capabili de acel demers pe care eu, unul, îl aştept de mult: anume, să-şi manifeste solidaritatea, să treacă peste diferenţe şi să înţeleagă că numai laolaltă pot să învingă obstacolele nenumărate şi pot să-şi afirme ţelurile comune.

Dezbaterea adusă în spaţiul public despre starea revistelor literare ale USR mă face să intervin reluând câteva dintre ideile pe care le-am exprimat nu o dată.

Cred că se cuvine să încep cu o scurtă recapitulare. În acest moment, Uniunea Scriitorilor editează în Bucureşti şi în ţară nouă publicaţii: una săptămânală, România literară (la Bucureşti), una bilunară, „Helikon” (la Cluj, în limba maghiară) şi alte şapte lunare – „Steaua” şi „Apostrof” (la Cluj), „Convorbiri literare” (la Iaşi), „Orizont” (la Timişoara), „Ramuri” (la Craiova), „Viaţa Românească” şi „Luceafărul de dimineaţă” (la Bucureşti). Costurile legate de apariţia acestor publicaţii sunt suportate de Uniunea Scriitorilor, în totalitate (parţial pentru „Convorbiri literare”, care, în ultimul an, a beneficiat de finanţare de la Consiliul Judeţean). Cum se vede, lista cuprinde reviste literare româneşti de prestigiu, unele din ele centenare şi cu un rol marcant în devenirea noastră culturală. În plus, USR acordă egida altor, numeroase, publicaţii culturale, de la „Secolul 21” şi „Memoria”, la „Euphorion” şi „Dacia Literară”, pe care, în limita posibilităţilor, le şi ajută financiar. Aici e de făcut o observaţie: dacă activitatea, dacă raţiunea de a fi a USR s-ar rezuma doar la acest proiect – să ţină în viaţă aceste valoroase reviste şi tot ar