Kosovo îşi sărbătoreste duminică 5 ani de la proclamarea independenţei faţă de Serbia. O aniversare marcată de progrese importante în relaţiile dintre cele două entităţi, pe vremuri "la cuţite".

Analiştii sunt de părere că un rol extrem de important în acest "dezgheţ" l-a jucat medierea Uniunii Europene. Cu toate că Serbia continuă să considere Kosovo drept provincia sa sudică, sub presiunea autorităţilor de la Bruxelles cele două părţi au semnat o serie de acorduri. Trebuie spus că de bunăvoinţa Bruxellesului depinde în mare măsură viitoarea aderare a Serbiei la Uniunea Europeană.

"Fixarea unei date a debutului negocierilor de aderare şi sosirea unor noi investitori străini în ţară depind de relaţiile dintre cele două părţi" a recunoscut recent chiar şeful guvernului de la Belgrad. Dialogul între autorităţile kosovare şi cele sârbeşti au fost lansate în 2011 şi vizează în primul rând ameliorarea vieţii zilnice a celor 1,8 milioane de locuitori din Kosovo. Locuitori ce se lovesc zilnic de piedicile administrative puse de statutul controversat al teritoriului.

Vămile, starea civilă a locuitorilor, cadastrul - iată doar câteva din chestiunile ce sunt pe masa discuţiilor dintre Pristina şi Belgrad. Premierii kosovari şi sârb, Hashim Thaci respectiv Ivica Dacic s-au întâlnit deja de patru ori din octombrie şi până acum iar partea sârbească spune că e decisă sà avanseze pe calea dialogului. În acelaşi sens, cele două părţi au decis să gestioneze împreună posturile de frontieră iar fiecare parte şi-a numit deja "ofiţeri de legătură" ce se vor alătura misiunilor UE din cele două capitale.

Până şi preşedintele sârb Tomislav Nikolic, un naţionalist reconvertit în conservator favorabil Uniunii Europene, până anul trecut adversar deschis al dialogului dintre Belgrad şi Pristina, şi-a schimbat atitudinea şi la începutul acestei luni - mai exact pe 6