Preşedintele Biroului Zonal de Heraldică din Cluj-Napoca, al Academiei Române
La ordinul ministrului de Interne Radu Stroe, prefectul de Harghita, Jean-Adrian Andrei, a dispus recent respectarea legii şi îndepărtarea steagului aşa-zisului Ţinut Secuiesc de pe toate primăriile, şcolile, căminele culturale şi de pe celelalte instituţii ale statului. Prefectul de până mai ieri al Covasnei, Codrin Munteanu, mazilit "prin avansare", în mod regretabil, de premierul Victor Ponta, pentru a face, şi domnia sa, hatârul UDMR, dispusese cu mult timp înainte şi câştigase în instanţă aceeaşi rânduială logică şi de bun simţ: coborârea steagului celor 300 de autodeclaraţi secui, de pe frontispiciul instituţiilor publice. Mai mult sau mai puţin forţat de funcţie, fostul prefect udemerist de Covasna, Gyorgy Ervin, a câştigat şi el, irevocabil, la Curtea de Apel Braşov, anularea hotărârii Consiliului local din Târgu Secuiesc, privind înfiinţarea drapelului şi fanionului municipal. Aşadar, se poate. Dacă îşi propune să facă ordine legală în simbolistica statului, instituţia prefectului este eficientă şi bate de la distanţă toată demagogia electorală de la Budapesta, capitala europeană ai cărei miniştri şi ambasadori macină zi de zi făina mucegăită a revizionismului. Lucrând profesionist, liderii extremismului maghiar au adoptat Planul A şi Planul B în materie de "statalitate" ungară pe teritoriul României. Altfel spus, dacă steagul aşa-zisului Ţinut Secuiesc cade, vor rămâne în loc, mai puţin vizibile, dar cu aceeaşi semnificaţie, drapelele oraşelor şi judeţelor. Dar fostul prefect Munteanu, jurist de înaltă ţinută, a atacat în justiţie şi drapelul judeţului Covasna, şi este doar o chestiune de timp până când acest drapel şi, ulterior, şi altele vor fi declarate ilegale de către instanţele de judecată. În acest context, un prestigios istoric, profesorul N
