Ţările membre G20 se reunesc vineri şi sâmbătă la Moscova, pentru prima dată sub preşedinţie rusă, pentru a evoca printre altele "noile surse de creştere economică", în faţa unei situaţii generale mondiale încă destul de atone. Pentru a-şi sprijini propriile activităţi şi economii, cele 20 de state industrializate şi emergente s-ar putea lansa însă într-un "război al valutelor", estimează experţii.

Preşedinţia rusă îi reuneşte la Moscova pentru moment doar pe miniştrii de Finanţe şi guvernatorii băncilor centrale din cele mai industrializate şi emergente 20 de ţări din lume. Summit-ul G20 e prevăzut în septembrie la Sankt-Petersburg. Până atunci, ruşii, în premieră în fruntea acestui cerc "select", şi-au propus să lanseze "un nou ciclu de creştere economică", graţie investiţiilor, a transparenţei şi unei adevărate reglementări internaţionale.

Obiectivul este ambiţios, având în vedere că Fondul Monetar Internaţional prevede anul acesta o creştere economică mondială de doar 3,5%. Or, marjele de manevră sunt foarte mici: dobânzile sunt minime şi toate ţările impun austeritatea bugetară. În aceste condiţii, tentaţia este mare să se recurgă la arma ultimă, ratele de schimb valutar, strategie ce-ar putea declanşa un adevărat "război al valutelor".

Temerile au fost alimentate de noul Guvern japonez, care a decis să relanseze deflaţia, pentru a sprijini economia, lucru ce a provocat o diminuare rapidă a valorii yenului. O politică similară aplică deja de mai multă vreme americanii. Pentru a dezamorsa riscurile declanşării unui război, Statele Unite au cerut G20 să evite devaluările competitive, un mesaj preluat apoi şi de Comisia Europeană. De partea sa, FMI a estimat că "temerile privind un război al valutelor sunt exagerate".

Ţările membre G20 se reunesc vineri şi sâmbătă la Moscova, pentru prima dată sub preşedinţie rusă, pentru a evoca print