Bucureştiul a avut până la Revoluţia din 1989 aproape 81 de primari. Fiecare dintre ei a lăsat în urmă numeroase schimbări de care profităm şi astăzi. Pake Protopopescu a adus telefonul şi iluminatul public şi a trasat primele lucrări de infrastructură, Dobrescu, "primarul-târnăcop", i-a continuat opera edilitară şi a interzis scăldatul în Dâmboviţa. Puţini ştiu că scriitorul Delavracea a fost şi edil. A introdus apa potabilă în Capitală.

Printre primarii de legendă ai Bucureştiului se numără şi Pache Protopopescu, care cu toate că a stat în fruntea Capitalei doar trei ani, în urma sa a lăsat o serie de proiecte care l-au plasat în topul celor mai buni gospodari din istoria oraşului.

Între anii 1888-1891, primarul Pake Protopopescu a reuşit să introducă telefonul public şi să extindă iluminatul public până în Piaţa Teatrului Naţional. Totodată, edilul a reuşit să construiască primele trotuare şi noi artere de circulaţie.

Transportul în comun din vreama lui Pache Protopopescu

„La sfârşitul secolului al XIX-lea când s-a tăiat bulevardul Cotroceni-Obor de către Em. Protopopescu-Pache, primarul oraşului, pentru interes şi necesitate edilitaro-urbanistică, au fost demolate biserica Caimata şi biserica Armenească“, a scria istoricul George Potra în cartea sa „Din Bucureştii de ieri“.

Tot în timpul lui Pake Protopopescu a fost trasată axa Bucureştiului de la est la vest, mai exact de la Piaţa Operei, Sfântul Elefterie şi până la Mihai Bravu.

„După ce Em. Protopopescu Pake a deschis noul bulevard care lega cartierul Cotroceni cu mahalaua Oborului, s-a pus problema iluminării lui după noile cerinţe, dar pentru că nu se putea altfel la acea dată, s-a hotărât scoaterea lămplilor electrice din grădina Cişmigiu «care nu avea nevoie de lumină pe timpul iernii şi instalarea lor pe bulevard, între actuala piaţă Sf. Elefterie şi Calea Moşilor»”, ma