Ministerul Finanţelor a împrumutat ieri 1,5 mld. dolari printr-o emisiune de obligaţiuni pe zece ani destinată pieţei americane, randamentul obţinut marcând un minim istoric de 4,5%, sub nivelul indicativ iniţial de 4,625%.
România a revenit astfel după un an pe ecranele investitorilor americani profitând de fereastra de oportunitate de pe pieţe. Emisiunea de bonduri a fost administrată de un consorţiu format din Barclays, BNP Paribas, Citigroup şi HSBC (ultimele două ocupându-se şi de emisiunea din 2012).
Cu o zi înainte, Ungaria, fără a avea în spate vreun acord cu FMI, împrumutase 3,25 mld. dolari la un randament de 5,3-5,4%.
Anul trecut Ministerul Finanţelor a lansat două serii succesive de obligaţiuni în dolari prin care a strâns în total 2,25 mld. dolari, însă la un randament mult mai mare - (6,87% şi apoi 6,45%) - România plătind o primă consistentă de lichiditate după o absenţă de circa 16 ani de pe piaţa americană.
Pentru anul acesta a fost prevăzut un plafon de finanţare externă de 2,5 miliarde de euro. Deşi are la dispoziţie fonduri de la FMI şi UE la costuri reduse, România preferă să se finanţeze de pe piaţa privată.
Ministerul Finanţelor a împrumutat ieri 1,5 mld. dolari printr-o emisiune de obligaţiuni pe zece ani destinată pieţei americane, randamentul obţinut marcând un minim istoric de 4,5%, sub nivelul indicativ iniţial de 4,625%.
România a revenit astfel după un an pe ecranele investitorilor americani profitând de fereastra de oportunitate de pe pieţe. Emisiunea de bonduri a fost administrată de un consorţiu format din Barclays, BNP Paribas, Citigroup şi HSBC (ultimele două ocupându-se şi de emisiunea din 2012).
Cu o zi înainte, Ungaria, fără a avea în spate vreun acord cu FMI, împrumutase 3,25 mld. dolari la un randament de 5,3-5,4%.
Anul trecut Ministerul Finanţelor a lansat două serii succesiv
