Domnitorii Bucureştilor

Începuturile "oraşului lui Bucur", întemeietorul său legendar, se leagă de numele unor voievozi, unii dintre ei personalităţi politice de seamă. Se pare că acela care l-a întemeiat cu adevărat a fost Mircea cel Bătrân. Prima atestare documentară a Bucureştilor datează din vremea lui Vlad Ţepeş (21 septembrie 1459). În vremea lui Radu cel Frumos, oraşul este ales, în 1465, să devină reşedinţă domnească, iar Mircea Ciobanul ctitoreşte Biserica domnească. În sfârşit, în 1659, în timpul domniei lui Gheorghe Duca, Bucureştii devin în mod oficial, capitala Ţării Româneşti.

O carte de istorie

…poate fi considerat nomenclatorul străzilor Bucureştilor şi în ceea ce priveşte domnitorii, "Sfinţii Voievozi", cum se numeşte una dintre ele, ai Ţărilor române. Aceste nume, făcând parte probabil din categoriile cel mai substanţial reprezentate, au fost stabilite în diferite perioade istorice, ceea ce reiese şi din faptul că unele se dublează.

Dar iată o listă, selectivă desigur, a străzilor Capitalei care poartă un asemenea nume, în ordine alfabetică: Alexandru Lahovari, Alexandru Lapuşneanu, Alexandru Moruzzi , Constantin Brâncoveanu, Mircea cel Bătrân, Mircea Ciobanu, Petru Vodă,

Petru Rareş, Radu de la Afumaţi, Radu Voda, Seneslav Voievod, Şerban Vodă, Ţepeluş, Ţepeş Vodă, Vasile Lupu, Vintilă Vodă, Vlaicu Voda, Vlad Dracul, Vladislav Voievod, Vodă Constantin. Ar mai fi de remarcat faptul că unele din numele acestor străzi, acoperind întreaga istorie medievală românească din cele două principate, au fost acordate chiar înainte de Unire, ceea ce desigur este elocvent pentru starea de spirit care domnea în oraşul care avea să devină Capitala României.

De la Ştefan cel Mare la Mihai Viteazul

Desigur din acest nomenclator nu putea lipsi Ştefan cel Mare, arteră ("Şosea") al cărei peisaj s-a modificat sub