Dictatorul este o persoană autoritară care vrea cu orice preţ să îşi impună voinţa şi să se manifeste după bunul plac. Îşi rezervă drepturi nelimitate prin care reuşeşte să îşi manifeste până la capăt puterea discreţionară. La baza acestor trăsături de comportament stau însă tulburări de personalitate, cum ar fi narcisismul, paranoia sau sadismul. Iar istoria e plină de astfel de dictatori, iar “subsolurile” ei, de ciudăţeniile care i-au caracterizat pe aceştia.

Despre Teodoro Obiang Nguema Mbasogo, preşedintele Guineei Ecuatoriale, unui dintre cei mai cruzi dictatori africani, s-a spus că îi plăcea să se înfrupte din carnea opozanţilor săi politici şi din organele lor, în special. Mai precis, îi plăcea să mănânce testiculele şi ficatul celor pe care îi ucidea fără niciun scrupul şi pe care le considera delicatese.

Obiang nu era departe din acest punct de vedere de fostul lider centrafrican, de asemenea un canibal vestit, Bokassa, care proceda asemănător în privinţa rivalilor săi. Pur şi simplu, îi mânca fripţi şi chiar se spune că îi servea şi pe oaspeţii săi de peste hotare, chiar şi pe cei din Occident, cu meniuri pe bază de carne de om, fără ca ei să îşi dea seama.

În 2004, într-un interviu difuzat la un post de radio spaniol, principalul opozant al lui Obiang, Severo Moto, preciza chiar că preşedintele Obiang este un canibal care “îşi mănâncă rivalii politici”. “De curând, tocmai a devorat un comisar de poliţie. Am spus că l-a devorat, pentru că acel cimisar a fost îngropat fără testicule şi fără creier (…) Obiang ar vrea să mă întorc în Guineea ca să îmi mănânce şi mie testiculele”, continua Moto.

Culmea este că Obiang nu a negat niciodată aceste acuzaţii. Din contră, pentru a se face şi mai “plăcut” în lume, ar fi fost în stare să “mituiască” UNESCO cu 3 milioane de dolari, pentru a-i acorda un premiu pentru cercetare ştiinţifică. Din