„Simplitate naivă, copilărească dar şi rafinament extrem”: acestea au fost cuvintele prin care scriitoarea Ioana Pârvulescu a descris volumul proaspăt lansat al lui Emil Brumaru. Volumul de poeme „Rezervaţia de îngeri”, a fost lansată joi seară la Librăria Humanitas de la Cişmigiu.

„Cred că poetul este în acelaşi timp un copil şi un rafinat extrem", a remarcat Ioana Pârvulescu, observând în poeziile lui Brumaru şi un ton nou, al întâlnirii zilei cu noaptea, a vieţii cu moartea. Ea a evidenţiat „mirodeniile" rilkeene, shakespeariene, voiculesciene şi cele argheziene din poemele volumului, sonete în care îngerii sunt femei.

În opinia criticului Alex Ştefănescu, după Nichita Stănescu, Emil Brumaru este cel de-al doilea mare poet pe care criticul l-a cunoscut.

Alex Ştefănescu a apreciat că autorul „Rezervaţiei de îngeri" este un clasic în viaţă, pentru care a mărturisit că are „un respect paralizant", fiind conştient de valoarea literaturii sale.

El a rememorat impresia de poezie adevărată pe care i-a provocat-o, la 23 de ani, ca tânăr critic literar, poezia lui Emil Brumaru, din volumul "Versuri".

„Nu m-am săturat niciodată de poezia lui Emil Brumaru", a spus criticul, remarcând „o anumită religiozitate" care transpare din paginile cărţii.

Potrivit Agerpres, Emil Brumaru a mulţumit celor care s-au „ostenit" ca şi el să vină la lansare, remarcând prezenţa Ioanei Pârvulescu, cea care i-a „dat" rubrica „Cerşetorul de cafea" de la România literară şi a mărturisit că nu cunoaşte de ce i s-a „luat", după 17 ani.

Poetul a mărturisit că, după 2006, s-a vindecat de teama de a folosi în lirica sa cuvântul moarte, însă, de când se apropie „de final" îl foloseşte firesc/ „Rezervaţia de îngeri" este prima carte în care acest cuvânt apare.

„Am scris foarte mult în 2008, 2009, 2010. Cam de când mi-au tăiat macaroana de la România litera