Născocită "pe un colţ de masă" şi fără o reflecţie teoretică, potrivit iniţiatorului ei, economistul Guy Abeille, regula europeană potrivit căreia deficitul bugetar nu poate depăşi 3% din Produsul Intern Brut revine în actualitate. Franţa tocmai a anunţat că nu va putea să-şi ţină promisiunea de a-şi aduce deficitul sub acest prag înainte de 2014. O veste care a surprins pe prea puţini şi o renunţare care nu este prima de acest fel.

E un paradox: Franţa, care a inventat regula, plecând de la "criteriile de convergenţă", pentru a impune o formă de coerenţă între statele membre ale Uniunii, este prima care nu o respectă, motiv pentru care riscă sancţiuni financiare. A ştiut însă mereu să evite aceste sancţiuni.

Parisul nu s-a încadrat în regulile stabilite de Tratatul de la Maastricht, decât în două intervale: din 1997 şi până în 2001 şi apoi din 2005 până în 2007. În ceilalţi 12 ani din 19, Franţa a încălcat faimoasa regulă de 3%. A promis de fiecare dată partenerilor şi Europei că aceste încălcări erau justificate de circumstanţe excepţionale şi a asigurat mereu că va face totul pentru a reveni sub pragul stabilit.

În 2004, de pildă, Franţa şi Germania sunt avertizate de Bruxelles. Cele două ţări fac front comun contra Comisiei Europene şi evită sancţiunile, explicând că toate criteriile de la Maastricht trebuie interpretate într-o manieră "suplă şi credibilă". Acum, ca şi predecesorii săi, François Hollande renunţă şi anunţă că obiectivele promise de ţara sa în materie de reducere a deficitului nu vor fi respectate.

Fosta purtătoare de cuvânt a candidatului Sarkozy candidează pentru Primăria Parisului (Le Figaro)

Nathalie Kosciusko-Morizet va candida la alegerile primare, din cadrul partidului de dreapta UMP, pentru municipalele de la Paris, de anul viitor. În ediţia de vineri a cotidianului Le Parisien, fostul ministru