- Social - nr. 33 / 16 Februarie, 2013 Zece taranci erau bicuite pentru ca atat ele, cat si ceilalti locuitori ai satului lor de romani ardeleni nu voiau, in niciun chip, sa se lepede de credinta strabuna ortodoxa. Supliciul fizic se petrecea ziua in amiaza mare, in vazul lumii, pe "podiumul pedepselor”, permanent ridicat in Piata Mare Medievala a Sibiului. Iar tarancile pedepsite erau dintr-un satuc situat in lunca mijlocie a Oltului, la streasina impadurita a Muntilor Fagaras. Nu numai ca n-au trecut fortat la o alta religie, dar la 1811 locuitorii respectivului sat au prins a ridica o noua biserica. Zidita temeinic din piatra de rau si din caramida modelata si arsa de familiile consatene ale tiganilor ortodocsi. Ba, mai mult, i-au chemat sa le picteze biserica pe cei mai vestiti zugravi ai vremii: fratii Alexandru si Ioan Grecu, din satul invecinat Sasaus. Iar la sfintirea bisericii, in amintirea acelor zece femei biciuite, satenii au ales ca hram de pomenire "Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul”. Pilduitor erou-martir al crestinismului. Partasi la acele incredibile intamplari, petrecute cu peste 252 de ani in urma, erau plugarii-romani ai unui sat infloritor, cu peste o suta de fumuri de case. Numele lui purtat din vechime, pana in zilele noastre, a fost si este acela de COLUN. Nu vi se pare, cumva, ca ar fi fost decupat din rezonanta sonora a cuvantului COLUMNA. Daca-i asa, atunci cu siguranta ca cei care l-au botezat astfel, cu sase secole in urma, ca s-au gandit la vitejii-eroi ai razboaielor dacoromane, eternizati pe Columna de la Roma a Imparatului Traian! Iar aceste adevaruri trebuie sa fi fost cunoscute si stiute si de vrednicul "carturar fara carte”. De taranul Badea Gheorghe Cartan, nascut si crescut in vecinatatea satului Colun. In Cartisoara. Altfel cum se explica ca cea mai fierbinte dorinta a lui, indeplinita in 1896, cand implinea, la 24 ian