Potrivit DC News, fostul comandant adjunct al Aeroportului Militar Otopeni, Valentin Vasilescu, a declarat că meteoritul căzut în munţii Ural pe 15 februarie prezintă caracteristicile unei rachete. Vasilescu susţine că meteoritul căzut în Urali a avut o masă de până la şapte tone, diametrul sub 15 metri, densitatea de 4 g/cm cubi, adică ”ceva de mărimea ultimei trepte a unei rachete, cu densitatea între bolovan şi aliaj metalic”. De asemenea, Valentin Vasilescu a precizat că trena de condens după explozie ”conţinea fâşii dubios de închise la culoare care seamănă cu combustibilul de rachetă ars”. Pilot de aviaţie, fost comandant adjunct al Aeroportului Militar Otopeni şi licenţiat în ştiinţă militară la Academia de Înalte Studii Militare din București, Valentin Vasilescu a explicat fenomenul controversat al meteoritului de la Chelyabinsk prin comparaţie cu meteoritul Sikhote-Alin, căzut în estul Siberiei în 1947.

 Din punctul de vedere al masei și vitezei de intrare în atmosferă, meteoritul căzut în Urali a avut o masă de până la șapte tone, diametrul sub 15 metri, densitatea de 4 g/cm cubi și o viteză de intrare în atmosferă de 15-20 km/s, potrivit estimărilor inițiale după întârzierea bangului sonic. ”Spre deosebire de cel din Urali, meteoritul Sikhote-Alin a avut masa inițială de 70 – 100 tone, din care 23 de tone au luat contactul cu solul”, iar viteza de intrare în atmosferă a fost de 14 km/s. În aceste condiții, unda de șoc a meteoritul căzut la Chelyabinsk ”a spart geamurile blocurilor, dar nu s-au găsit cratere, singurul fragment recuperat având diametrul sub un centimetru”. Spre comparație, la meteoritul Sikhote-Alin, ”23 de tone au luat contactul cu solul, sub forma mai multor fragmente”, a declarat Vasilescu, potrivit DC News. ”Au rezultat 100 de cratere și o pădure doborâtă și incendiată”, a adăugat fostul comandant adjunct al Aeroportului Milit