Pentru a-şi rotunji veniturile, mai exact venitul minim garantat asigurat în baza Legii 416/2001, asistaţii social s-au apucat de muncă. Dar cum legea spune că rămân fără ajutorul social dacă au alte venituri, aceştia optează pentru munca la negru. Fenomenul se înregistrează, în special, la sat, cu largul concurs al primarilor sau al angajaţilor administraţiilor locale. Mai mult, în unele localităţi rurale chiar edilii sau apropiaţii lor îi angajează. La negru, normal, căci aşa nu plătesc nici ei contribuţii la stat în urma angajatului. Iar astfel toată lumea este fericită, mai puţin bugetul de stat, care este păgubit cu multe sute de mii de lei anual.

Asistaţii care muncesc

Tot mai mulţi asistaţi social se gândesc să îşi valorifice timpul liber şi să facă nişte bani. Dar pentru a nu-şi pierde bruma de ajutor dat de stat pe ochi frumoşi, de cele mai multe ori aceştia muncesc la negru. Culmea, nu puţini asistaţi social sunt apţi de muncă, dar din motive închipuite şi cu largul concurs al angajaţilor primăriilor aceştia ajung să îşi completeze venitul lunar. Un astfel de caz a fost sesizat de către Daniel Miclea din localitatea Unimăt, care a declarat, cu subiect şi predicat, că pe raza localităţii asistaţii social muncesc bine-mersi la un investitor austriac, fără acte normal. Veridică sau nu, afirmaţia a fost făcută într-un cadru cât se poate de serios: la audienţele Instituţiei Prefectului. Iar astfel de cazuri sunt semnalate tot mai des prin judeţ, în special în mediul rural. Problema este că statul pierde sume importante din această schemă. În primul rând pierde nişte fonduri importante pentru nişte persoane care nu le merită, fiind apte de muncă, iar în al doilea rând angajatorul nu plăteşte contribuţiile după fiecare angajat, fiind angajaţi la negru.

Mai mulţi asistaţi, mai mulţi bani

Conform unor evidenţe ale Agenţiei Judeţene p