Criza economică a scos la iveală vulnerabilitatea Uniunii Europene (UE) făcând evidentă necesitatea schimbării. Ce fel de transformări ar trebui să sufere UE în contextul în care pare a fi din ce în ce mai fragmentată, cine ar trebui să le facă, cu ce scop şi ce poziţie ar trebui să adopte România, au fost câteva dintre întrebările care au animat dezbaterea purtată la Facultatea de Studii Europene la sfârşitul săptămânii trecute pe tema viitorului „european”.

Potrivit participanţilor un prim pas pe care ţara nostră ar trebui să-l facă ar fi să introducă în relaţia nostră cu UE opinia deoarece, cu toate că ne aflăm într-un moment de cumpănă în ceea ce priveşte trăinicia instituţiilor europene, România continuă să fie lipsită de poziţie şi viziune.

„România nu joacă, nu are opinie, sunt alte ţări chiar mai mici care joacă”, a atras atenţia Dan Luca, directorul reţelei europene EurActiv. „România ocupă locul 27 la capacitatea de negociere, şi locul şapte din punct de vedere demografic”, a subliniat fostul negociator şef al României cu Uniunea Europeană, profesorul Vasile Puşcaş.

Deşi eventualitatea ieşirii unor state din zona euro a fost adusă de mai multe ori în discuţie în cadrul dezbaterii, dezbinarea completă Uniunii a fost scoasă din calcul de către participanţi, unul dintre argumente aduse fiind chiar unul dintre declanşatorii crizei instituţiilor europene – factorul economic.

„Este foarte greu să menţii o Europă cu 27 de membri în care sunt diferenţe economice semnificative. Cred totuşi că va rămâne o piaţă comună pentru că toţi sunt interesaţi să vândă şi să utilizeze piaţa de 500 de milioane de cetăţeni”, a declarat conferenţiarul Valentin Naumescu.

Nici România nu ar tebui să facă excepţie potrivit decanului Facultăţii de Studii Europene. „România ar trebui să renunţe la comodităţile oferite de statutul de