Politiciana scării blocului unde am copilărit se-ntoarce gâfâind de la piaţă cu două sacoşe cu cumpărături şi face o haltă lângă caloriferul de care stau eu lipită şi fumez o ţigară. Mă pupă, cică i-a fost dor şi trece repede la subiectul care a făcut-o relativ celebră în cartier, dar nu atât de celebră precum nenea F de la 1, fost angajat cu jumătate de normă la cooperativa Ochiul Şi Timpanul. Subiectul preferat şi la care crede că se pricepe mai bine ca Lenin, Karl şi Marx la un loc, e politica.

Mă abordează în felul ei deosebit, cu ochii holbaţi şi vorba repezită: "Ce crezi tu c-a fi cu noi, măi fată? " Eu ridic din umeri şi mă prefac că n-am înţeles întrebarea. Ştiu sigur ce urmează şi nu-mi pot stăpâni un zâmbet din ăla răutăcios în colţul gurii. N-aştept mult şi-ncepe să turuie: "Io-am crezut c-a fi mai bine cu ăştia, dar văd că-i mai rău ..." Zâmbetul meu se transformă într-un rânjet satisfăcut care zice "no, bună dimineaţa, v-aţi trezit aşa de repede?"

"Ne-or mărit oleacă pensiile şi gata", gâfâie ea mai departe. "Da` întreţinea îi trii milioane, mâncarea-i tăt mai scumpă şi curentu` şi benzina şi tăte." Ochii i-au ieşit aşa de tare din orbite încât m-aştept să-i văd atârnând pe obraji şi mă dau un pas în spate pentru că s-a ambalat aşa de rău, încât mă stropeşte pe faţă cu scuipat.

" No, spune tu, zice iar, ce-a fi cu noi? Ăştia ne termină pă tăţi, pă tăţi ne termină. I-am votat c-or zâs că măreşte pensiile şi salariile la oamini şi dă locuri dă muncă la tâneretu` ăsta, ca să nu-şi mai ieie lumea-n cap şi să să ducă dân ţară, da-s nişte escroci şi mincinoşi ordinari. În veci nu-i mai votez! Spune tu, măi fată, ce viitor au pruncii ăştia? Tâneretu` ăsta săracu, că io... Drumu` meu îi colo cătă Rulikovschi, da` dă tineret mi-i milă şi mi să rupe sufletu`, sufletu` mi să rupe, crede-mă. "

Rămase o clipă cum mâna-ntinsă, indicând direcţia spr