Camelia Burghele, cercetător ştiinţific în cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, şi-a petrecut o bună parte din ultimii doi ani studiindu-i pe românii de dincolo de Tisa, spaţiu cunoscut de noi sub denumirea de Maramureşul Istoric.
Studiul a fost posibil graţie unei burse post-doctorale, câştigată de cercetătorul sălăjean în urma unui concurs organizat de Academia Română. Tema programului de burse a fost ,,Valorificarea identităţilor culturale în procesele globale", fiind finanţat prin Fondul Social European (Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013).
După cum preciza Camelia Burghele în cadrul emisiunii „Necenzurat” de la Sălăjeanul TV, cercetarea presupusă de această bursă s-a încheiat la finele lunii ianuarie 2013 şi a adus cu sine informaţii valoroase şi extrem de interesante despre modul în care românii de dincolo de Tisa reuşesc să îşi păstreze limba şi identitatea naţională într-o mare de rusofoni.
„Există acolo 13 sate majoritar româneşti, în care trăieşte o populaţie de origine şi etnie română. Românii de acolo sunt un caz fericit, în care filonul identitar este păstrat. Românii din Maramureşul Istoric sunt români adevăraţi”, redă, cercetătorul, esenţa concluziilor studiului său, precizând că „ei (românii din Maramureşul Istoric) se numesc acolo <
Potrivit cercetătorului, limba pe care o vorbesc românii din Ucraina este o limbă română autentică, dar arhaică. „Limba română pe care o folosesc ei s-a oprit din evoluţie, nevenind în contact cu limba română de la noi. Pericolul cel mai mare pentru limba vorbită de ei este faptul că preiau neologismele din limba rusă şi ucrainiană, astfel că avem de-a face cu o limbă română cu influenţe destul de mari din această direcţie”, explică ea.
„Sunt văz
