Adevărul e că Iulius Caesar nu a strigat, de fapt „Și tu, Brutus?”, în timp ce era înjunghiat de conspiratori, la Idele lui Marte. A fost o replică din condeiul lui Shakespeare, de dragul dramei. Patetic, Cezar ar fi țipat muribund, în greacă, la bunul său prieten, în timp ce era lacerat de lamele senatorilor, „Ei su, teknon?” adică „Și tu, copile?”. Viața a bătut filmul
Nu e ca și cum tribunul n-ar fi fost avertizat. Zice-se, de către cronicari, că Caesar a fost implorat de nevastă-sa să nu meargă în Senat, în dimineața lui 15 martie. Brutus l-a ironizat, însă: „Că ce bărbat se ia după visele unei muieri și bârfele unor tâmpiți?”. Și Caesar s-a dus.
În drum spre Capitol, pe Colinele Veliane, s-a oprit, pentru ultima oară, să aducă ofrande unui zeu obscur: Mutunus Tutunus. Să-i poarte noroc. Dar Mutunus l-a trădat. Ceea ce urmează nu este despre moartea cezarului. E vorba despre opacul Mutunus!
Dacă nu ar fi fost sclavul zeului Penis, Iulius Cezar ar mai fi trăit un pic!
„Mutunus Tutunus, în traducere Marele Penis, era la romani patronul căsniciilor fericite și un simbol al libertății și fertilității. I se mai zicea Liber, și mulți îl confundau cu Priapus. În noaptea nunții, miresele treceau să-l atingă pe Mutunus ca să își satisfacă bărbații mai bine, ba chiar se zice că unele se și așezau pe scârbavnicul zeu să exerseze mai apoi, îndeosebi în timpul liberaliilor, sărbătorile bachice. Iar bărbații îl foloseau pe Mutunus ca poreclă făloasă la al treilea nume. Dacă erai bine dotat îți spuneai - sau îți spuneau prietenii: mutuniatus... Mutunus, la romani, era un talisman împotriva deochiului. Mamele le puneau de mici băieților brățări cu penisuri încolăcite, până la maturitate, să nu îi farmece careva să le fure bărbăția!”, povestește doctorul Gabriel Diaconu, psihoterapeut la clinica Mindcare, din Capitală. Lui Cezar i-a fost fatală adorația... @N
