Adevărata performanţă a USL se măsoară nu în cele aproape 70% din voturi obţinute la alegerile din decembrie, ci în creşterea economică de 0,2% pe anul 2012. Nu sunt datele definitive şi este posibil ca, până la urmă, cele opt luni de guvernare USL - şi haosul care a însoţit tot anul anterior, în lupta pentru putere a lui Ponta şi Antonescu, începând cu manifestaţiile din ianuarie, care au blocat reforma în sănătate – să se termine cu zero creştere economică.

Nu vreau să aduc reproşuri tardive, dar privesc extrem de sceptic către perspectivele anului 2013. Guvernul Ponta a început cu o formă discutabilă de haiducie: a crescut taxele şi impozitele ca să poată mări salariile bugetarilor. Nu o spun eu, ci mai mulţi economişti, printre care Ilie Şerbănescu, pe vremuri invitat aproape zilnic al Antenei 3. Cam asta a fost toată activitatea executivului, din decembrie până acum. În ianuarie, absorbţia fondurilor europene a fost zero. De fapt, nici la ora aceasta nu este clar cu ce se ocupă ministerul fondurilor europene. Acordul cu FMI este sub semnul întrebării. Cele mai mari probleme: companiile de stat şi nereformarea sistemului de sănătate.

Politic, oaia cu trei picioare ce guvernează acum România îşi pune singură piedică, tot mai des. Nu cred că USL se va rupe, dar diferitele grupuri din interiorul uniunii se vor bloca reciproc. Am mai văzut acest fenomen în regimul Constantinescu, când reformele, printre care retrocedările bunurilor naţionalizate, inclusiv a terenurilor agricole şi a pădurilor, au fost întârziate sau blocate de permanentele dispute dintre ţărănişti, democraţi şi liberali. Acum, în condiţiile în care perspectivele economiei UE sunt sumbre, suntem pe cale să ratăm puţinele nişe care ne-ar fi permis o creştere, în 2013.

Nu ştiu cum să o spun mai bine, dar ceea ce cred că lipseşte complet din structurile de putere ale USL este un om intelig