Criza financiară nu ţine cont de buzunare. O resimt tot mai mult chiar şi managerii de top. Dovadă sunt statisticile BNR ce arată că multinaţionalele au închis "robinetul" deplasărilor externe de lux şi vor umbla chiar şi la diurna angajaţilor.
Datele Băncii Naţionale relevă faptul că marile companii au redus numărul aşa numitelor 'charge cards' - carduri cu funcţie de debit amânat.
Acest tip de carduri business sunt folosite pentru călătoriile în străinătate ale angajaţilor din străinătate. Numărul acestora a scăzut de la 20.800 la sfârşitul lui 2011, la 17.500 de carduri la finele lui 2012.
Deşi numărul poate părea infim trebuie să precizăm că astfel de carduri erau destul de puţin răspândite, la ele având acces doar managerii de top ai multinaţionalelor. Practic, ele sunt instrumente prin care li se permite efectuarea unor cheltuieli chiar dacă nu există bani în contul respectiv, urmând ca la o dată ulterioară, compania să alimenteze respectivul cont cu banii cheltuiţi.
Nici statul român nu ţine cu angajaţii de top ai companiilor. De la 1 februarie, o dată cu modificarea Codului Fiscal, pentru indemnizaţiile primite pe perioada delegaţiilor fie în ţară sau în străinătate care care sunt de 2,5 ori mai mari decât cele de la stat se vor plăti Contribuţii la Asigurările Sociale.
Astfel, managerii de top nu vor mai fi recompensaţi cu prime sub formă de deplasări externe sau de diurne, o practică obişnuită la nivelul marilor companii pentru a-şi răsfăţa angajaţii fără a plăti şi impozite mari la stat.
Criza financiară nu ţine cont de buzunare. O resimt tot mai mult chiar şi managerii de top. Dovadă sunt statisticile BNR ce arată că multinaţionalele au închis "robinetul" deplasărilor externe de lux şi vor umbla chiar şi la diurna angajaţilor.
Datele Băncii Naţionale relevă faptul că marile
