Presa rusa a fost foarte activa vineri, publicand interviuri ale specialistilor in fenomene cosmice. Rusia are o buna expertiza in domeniu, dat fiind faptul ca s-a dovedit a fi o zona predilecta de atractie, un fel de tinta a meteoritilor, incepand chiar cu cel mai mare meteorit cazut vreodata pe Terra, cel din padurea Tunguska.
Sintetizand opiniile acestor specialisti, merita retinuta ideea, cam pesimista, ca intreaga planeta si nu numai Rusia, se afla sub acest aspect, in voia hazardului.
Efectul undei de soc
Profesorul Victor Grohovski de la Facultatea de Fizica a Universitatii din Urali a declarat ziarului Izvestia ca este sceptic in ce priveste posibilitatea de a se prevedea caderea meteoritilor cu mijloacele tehnice actuale. A sustine o asemea idee este, in opinia profesorului, un simplu bluf.
Referindu-se la fenomenul de vineri dimineata, Grohovschi a insistat asupra marelui noroc ca meteoritul avea dimensiuni relativ mici si ca s-a frangementat inainte de a intra in contact cu amtosfera, unde in cea mai mare parte s-a dezintegrat.
Este probabil ca nici n-au ajuns pe solul pamantean fragmente de material meteoric sau poate au ajuns numai cantitati neglijabile. Geamurile sparte si avarierea unor cladiri inregistrate in zona Celeabinsk nu s-au datorat impactului cu fragmentele meteorice, ci efectului undei de soc, care a actionat cu viteza supersonica, producand panica datorita zgomotului si avariilor respective.
Cu aceste constatari, Grohovski apreciaza ca meteoritul ajuns vineri in zona planetei noastre a fost de acelasi tip si a actionat similar cu meteoritul din padurea Tunguska, acum mai bine de un secol.
Asteptat in Arizona, a picat in Sudan
Faptul ca atunci unda de soc s-a resimtit pe intreaga planeta, iar acum a avut un efect oarecum limitat se datoreaza pe de o