Autostrada Transilvania, care urmează să lege Braşovul de Borş, la ieşirea din România către Ungaria, s-a transformat dintr-un proiect măreţ, de 415 kilometri, parafat cu mare pompă de guvernul PSD condus de Adrian Năstase, în 2003, într-o gaură neagră de care guvernele din ultimii doi ani încearcă să scape. Gândul prezintă tabloul complet al unuia dintre cele mai păguboase contracte încheiate de statul român, după 1989.

Pe scurt, în cifre, contractul dintre România şi compania americană Bechtel a însemnat 9 ani în care s-au construit 52 de kilometri de autostradă, între Câmpia Turzii şi Gilău, şi în care statul român a cheltuit în total aproape 1,6 miliarde de euro, cu tot cu penalizări. Astfel, România a reuşit să atingă recordul de a cheltui aproximativ 30 de milioane de euro pentru realizarea unui kilometru de autostradă, în condiţiile în care standardul de cost pentru un kilometru de autostradă, stabilit oficial, variază între 3,8 şi 6 milioane de euro, în funcţie de relief.

În acest moment, deşi contractul este încă în vigoare, şantierul de pe tronsonul de autostradă Suplacu de Barcău-Borş este părăsit. "Nu se mai lucrează", a declarat pentru gândul Dan Şova, ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură de interes naţional. La rândul lui, premierul Ponta a anunţat aseară, la un post de televiziune, că singura şansă a autostrăzii Transilvania o constituie parteneriatul public-privat, adică firma pivată vine cu banii, construieşte şi apoi "pune barieră". Din păcate, până în acest moment, parteneriatele de acest tip pentru realizarea unor lucrări de infrastructură mari au fost inexistente în România.

Cei 60 de kilometri ai acestui tronson sunt tot ce a mai rămas din întregul contract semnat iniţial, după ce ministrul PDL al Transporturilor, Anca Boagiu, a renegociat acordul cu Bechtel, în 2011, reducând obiectul contractului de la 41