Mărirea sumei pe care femierii o primesc de la UE, ca plată la hectar, în perioada 2014-2020 va aduna cu zecile de milioane de euro în conturile marilor fermieri. Pentru cei cu o suprafaţă arabilă mică lucrurile nu se schimbă prea mult.
România a câştigat, pentru exerciţiul financiar 2014 – 2020, 10,2 miliarde de euro pentru plăţi directe la hectar, cu 2,7 miliarde mai mult decât în 2007 – 2013. Este domeniul în care România a reuşit să atragă cei mai mulţi bani europeni de până acum şi, cel mai probabil, şi de acum înainte dat fiind faptul că gradul de absorbţie pe acest domeniu se apropie de 100%. Astfel, în medie, în fiecare an din intervalul 2014-2020 fermierii români vor primi direct 1,4 miliarde de euro.
Potrivit calendarului financiar disponibil până în 2016, plata directă din bani europeni creşte cu aproximativ 20 de euro în fiecare an. La banii primiţi de la Bruxelles se mai adaugă şi o alocare de la bugetul naţional.
Astfel, dacă în 2013 subvenţia la hectar este de 143 de euro la hectar, aceasta va creşte, la anul, până la 174 de euro. În 2015 aceasta va fi de 188 de euro iar în 2016 de 208 de euro.
La aceste sume, marii fermieri ai ţării primesc, anual milioane de euro în mod direct pentru hectarele unde fac producţie agricolă. Astfel, cel mai mare moşier al ţării, neamţeanul Culiţă Tărîţă, care a luat în arendă Insula Mare a Brăilei, va primi în acest an 10.725.000 de euro pentru cele 75.000 de hectare pe care le exploatează. Această sumă va urca până la circa 16.000.000 de euro în 2016.
Ioan Niculae şi Adrian Porumboiu, al doilea, respectiv al treilea cel mai mare fermier, care exploatează, fiecare, circa 50.000 de hectare, primesc, anul acesta, 7.150.000 de euro, pentru ca în 2016 această sumă să urce la aproape 10,8 milioane de euro.
Tărâţă nu este mulţumit. Spune că suma, mereu în creştere, pe care o va primi în fiec
