Armenii îşi aleg luni noul preşedinte, după o campanie tensionată, marcată printre altele de o tentativă de asasinat împotriva unuia dintre candidaţi şi greva foamei a altuia. Marele favorit al scrutinului este actualul şef de stat, Serge Sarkissian. Analiştii consideră că acest scrutin reprezintă un test crucial pentru democraţia din fosta republică sovietică, marcată de confruntări sângeroase la precedentele prezidenţiale din 2008.
Serge Sarkissian (59 de ani) candidează pentru al doilea mandat în fruntea Armeniei, ţară caucaziană populată cu circa trei milioane de locuitori. În 2008, rezultatul prezidenţialelor fusese contestat de Opoziţie, iar manifestaţiile care au urmat au fost înăbuşite în sânge. Legislativele de anul trecut, câştigate de partidul lui Sarkissian, au fost criticate de OSCE, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa.
Într-o aluzie la aceste precedente compromiţătoare, preşedintele-candidat a promis pentru acum un scrutin "liber şi just". Şase concurenţi se prezintă în faţa lui Sarkissian, dar nici unul nu are şanse, nici măcar să treacă de primul tur de luni. Principalul adversar al preşedintelui este fostul şef al diplomaţiei armene, Raffi Ovannissian, creditat însă cu doar 10% din intenţiile de vot, în timp ce Sarkissian ar obţine aproape 70 de procente.
De notat de trei dintre principalele forţe politice din Opoziţie au refuzat să ia parte la aceste alegeri.
Campania electorală a fost dominată de problemele economice cu care se confruntă Armenia: şomaj important, corupţie şi comerţ limitat, din cauza închiderii frontierelor cu vecinii săi, Azerbaidjan şi Turcia.
Armenii îşi aleg luni noul preşedinte, după o campanie tensionată, marcată printre altele de o tentativă de asasinat împotriva unuia dintre candidaţi şi greva foamei a altuia. Marele favorit al scrutinului este actualul şef de stat, Serge
