Cine crede că asigurarea CASCO presupune despăgubiri pentru orice daună, în orice situaţie, ar trebui să analizeze atent cele câteva pagini de excluderi din contractele de asigurare.

Aproape toate contractele de asigurare CASCO încheiate de societăţile de profil din România conţin cel mult o pagină cu riscurile asigurate şi cel puţin trei pagini cu excluderi de la plata daunei. Capital a constatat acest lucru analizând, la faţa locului, ofertele celor mai importante companii de asigurări. Pot apărea surprize mari mai ales că atât angajaţii asigurătorilor, cât şi brokerii pe care i-am vizitat au tendinţa de a se concentra 100% asupra termenilor financiari ai asigurării, lăsând la urmă condiţiile contractuale. Unii au fost chiar surprinşi când am cerut detalii în ceea ce priveşte excluderile prevăzute în contract.

Majoritatea clauzelor care prevăd situaţiile când asiguratul nu este despăgubit sunt fireşti şi ţin de culpa directă a clientului ori de lipsa de predictibilitate a anumitor evenimente. Cu toate acestea, am întâlnit cazuri în care clauzele contractuale sunt mai mult decât interpretabile sau chiar privează clientul de despăgubire în situaţii asupra cărora nu poate avea niciun fel de control.

Una dintre prevederile contractuale mai puţin clare arată că asiguratul nu beneficiază de despăgubire în situaţia în care „nu a luat toate măsurile necesare pentru limitarea pagubei“. Această excludere este prezentă în contractele majorităţii societăţilor importante, iar la una dintre ele se aplică nu doar în cazul daunelor din accidente, ci şi în situaţia în care automobilul este expus unui furt sau unei tentative de furt. Nici măcar agenţii respectivei societăţi nu ne-au putut explica cum poate un client să limiteze paguba în cazul în care îi este furată maşina.

Într-o altă situaţie, firma de asigurare spune că nu acordă d