Hotărât lucru, românul încă poate fi manipulat cu uşurinţă cu ajutorul televiziunilor. Nu mă refer aici la deja celebrele „execuţii în direct” de pe la antene, realităţi sau „be 1”-ri, nici atât la defuncta OTV, renăscută prin mirajul world wide web, cunoscut îndeosebi prin denumirea generică de internet.

În aceeaşi măsură, unele personalităţi se folosesc de anumite tare ale societăţii, de anumite subiecte prin care să câştige ceea ce în limbaj politic şi media se numeşte „imagine”. Un astfel de subiect este şi Combinatul Oltchim.

Cu toţii am trăit megafarsa numită privatizarea Oltchimului, din perioada de precampanie electorală. În rolul principal a fost, desigur, Dan Diaconescu (zis şi „în Direct”) care cu acest prilej a ieşit din obişnuitul tipar al OTV, reuşind să ajungă pe „sticla” altor televiziuni, la ore de maximă audienţă şi în fiecare zi. Pentru a nu-l victimiza şi mai mult, implicit pentru a nu-i creşte cota politică, guvernanţii de atunci i-au primit oferta de privatizare. O ofertă făcută pe genunchi, în care nu s-au respectat toate normele de participare la o licitaţie, în special dovada solvabilităţii. Pentru a nu pierde tot ceea ce a câştigat prin aşa-zisa variantă de salvare a Oltchim şi cum data alegerilor era departe, Dan Diaconescu şi-a continuat manipularea mediatică într-un mod de-a dreptul profesionist: ba că are banii de salarii, ba a fluturat nişte extrase de cont unde ar fi fost depusă suma necesară privatizării, ba că… În fine, în ciuda faptului că nu avea practic posibilitatea să-i ajute pe cei de la Oltchim, Dan Diaconescu a împins farsa până în campanie, iar bieţii oameni, cât şi rudele lor, au votat în masă PP-DD.

Acum, pe baza aceleiaşi reguli, ba chiar şi acelaşi obiectiv, în speţă Oltchimul, am văzut alt vânător de voturi că se foloseşte de această siglă. E vorba de „Luceafărul huilei”, un fel de Lucifer al demo