Nu sunt o fană a galelor, premiilor, concursurilor, dar nu pot să nu fiu de acord că sunt necesare şi creează repere. În 10 februarie s-au acordat Premiile Grammy, binecunoscute în zona muzicii comerciale, poate mai puţin cunoscute în zona muzicii clasice.

La categoria cea mai bună interpretare orchestrală a fost premiat un disc ce cuprinde o lucrare a compozitorului american John Adams, interpretată de Orchestra Simfonică din San Francisco, dirijată de Michael Tilson Thomas.

Nu este pentru mine o surpriză: în mai 2012 am stat de vorbă cu violonistul Eugene Drucker, membru al Cvartetului Emerson, laureat de 9 ori cu Grammy şi de asemenea, membru al academiei care alege premianţii cu Grammy. Iată ce mi-a spus „Obţinerea unui premiu Grammy depinde, cred, şi de repertoriu. Am observat că tendinţa este de a premia mai ales înregistrările cu lucrări din creaţia secolului XX sau contemporană”.

…Şi o nominalizare la Premiile Grammy 2013

Nu am ascultat acest album, însă am ascultat un altul care a fost nominalizat la aceleaşi premii Grammy 2013 şi care cred că avea toate datele pentru a obţine premiul – mai puţin faptul că protagonista nu era o orchestră americană şi că nu conţinea repertoriu american.

Acest disc a fost înregistrat de Orchestra Simfonică din Londra, sub bagheta dirijorului său principal, Valery Gergiev şi cuprinde două lucrări ruse: Dansurile simfonice de Serghei Rahmaninov şi Simfonia în 3 mişcări de Igor Stravinski. Două lucrări ruse, însă scrise pe teritoriu american: Dansurile simfonice op.45 sunt ultima creaţie a lui Serghei Rahmaninov, terminată în 1940 şi scrisă în cea mai mare parte la New York, iar Simfonia în 3 mişcări este prima lucrare creată pe pământ american de Igor Stravinski, între anii 1942-1946 şi interpretată în premieră la New York în 1946.

Discul, apărut sub brandul Orchestrei Simfonice din Londra – L