Maria Bobîrnac este avocată în Baroul Vrancea de mai bine de trei decenii. A terminat Facultatea de Filologie, dar la îndemnul unei profesoare a ales Dreptul, pe care l-a absolvit cu Diplomă de merit cu media 10. Deşi i s-a propus să treacă în tagma judecătorilor, a refuzat pentru a avea libertate de expresie. Se mândreşte cu faptul că în viaţă nu a făcut compromisuri, iubeşte natura şi detestă lipsa bunului simţ. Îndrumă tinerii către seriozitate, studiu, muncă şi să nu se lase copleşiţi de lăcomie.

Reporter: De când sunteţi avocat?

Avocat: Sunt avocat în Baroul Vrancea de la 1 septembrie 1982. Am 31 de ani de avocatură.

Rep: Unde aţi terminat studiile?

Av: Am absolvit la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ , din Iaşi, Facultatea de Drept. Am terminat şef de promoţie pe ţară, cu media generală 10. După ce în primul an de facultate am obţinut media zece, nu am vrut să stric toată această muncă şi m-am străduit ca pe tot parcursul facultăţii să obţin note maxime. Vreau să mai spun că înainte de a mă înscrie la Drept, aveam deja absolvită facultatea de Filologie la Bucureşti unde i-am avut profesori pe Zoe Dumitrescu Buşulenga şi Leon Leviţchi.

Rep: De ce aţi ales Dreptul în defavoarea Filologiei?

Av: Am terminat clasele I-XI la Tecuci, eu fiind originară din acest oraş. Am intrat apoi la facultate la Bucureşti, la Filologie şi după absolvire am nimerit ca profesoară, la o şcoală din Capitală. Un an am stat acolo. Nu mi-a plăcut deloc pentru că circumstanţele erau de aşa natură. Poate dacă aş fi fost obedientă şi aş fi făcut pe gustul soţiei directorului, toate ar fi fost bune. Eram revoltată împotriva lui Dumnezeu. Mă întrebam de ce tocmai eu să nimeresc într-un asemenea loc. Am lăsat meseria de profesor şi totul a fost spre binele meu. Am ajuns apoi la o întreprindere de construcţii unde şcolarizam fierari betonişti.