Investitorii din SUA şi Marea Britanie au subscris aproape 80% din împrumutul de 1,5 mld. dolari luat de România, joi, de pe piaţa americană, dar bondurile în dolari au stârnit şi interesul germanilor, austriecilor şi asiaticilor. Investitorii români nu au lipsit, cumpărând 4% din obligaţiuni.
Aproape 90% din titluri au fost preluate de fonduri de investiţii, companii de asigurare şi fonduri de pensii, iar băncile au luat doar 7%. Americanii au cumpărat jumătate din titluri (51%), iar investitorii din Marea Britanie au subscris 27%. În ceea ce priveşte distribuţia pe tipul de investitori, administratorii de fonduri au cumpărat săptămâna trecută 77% din obligaţiunile în dolari, companiile de asigurări şi fondurile de pensii au luat 11%, iar băncilor şi fondurilor de hedging le-au revenit 7% şi, respectiv, 5% din titluri, potrivit Reuters.
Perioada următoare se anunţă dificilă din punctul de vedere al nevoilor de finanţare ale statului. România trebuie să ramburseze o mare parte din împrumuturile externe, ceea ce va creşte substanţial serviciul datoriei pentru guvern şi BNR.
Ministerul Finanţelor anticipează că serviciul datoriei publice va urca în acest an la aproximativ 70 mld. lei, cea mai mare parte a sumelor reprezentând rate de rambursat. La datoria internă se adaugă şi rambursările în contul datoriei publice externe. În 2013 şi 2014 România este nevoită să dea înapoi finanţatorilor externi şi investitorilor în bonduri aproximativ 13 mld. euro.
În 2013, bondurile denominate în euro emise pe piaţa locală care ajung la scadenţă totalizează 1,8 mld. euro.
În plus, România trebuie să ramburseze în acest an 5 mld. euro din împrumutul contractat începând cu anul 2009 de la FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, din care circa 4 mld. euro vor fi suportate de BNR din rezervele valutare. Ministerul Finanţelor, care trebuie să plăte
