Conform articolului 136 din Codul de procedură penală, în anumite cauze, pentru a se împiedica sustragerea de la urmărirea penală, de la judecată sau de la executarea pedepsei, poate fi dispusă măsura arestării preventive împotriva anumitor persoane. Este adevărat, după modificarea legii, în 2003, această măsură nu mai poate fi luată de procuror, ci de judecător. Bine, veţi spune, asta e soluţia înainte de executarea pedepsei. Dar ce soluţie există după executarea pedepsei, pentru infractorii "periculoşi"? Soluţia pe care o propun, în vederea unei modificări a Codului de procedură penală - până la intrarea sa în vigoare în perioada 2014-2020 (am încercat să sincronizez acest moment cu noul buget al UE şi cu perioada probabilă de aplicare a MCV...) este reglementarea unei instituţii juridice noi - detenţia preventivă. Pentru cei care critică hotărâri judecătoreşti şi ordinea noastră de drept, pentru cei care nu-şi recunosc vina, DNA ar putea lua următoarele măsuri, care să asigure deţinerea lor preventivă, sinedie.

1    În aceste cazuri, cu ocazia judecării eliberării lor condiţionate, Ministerul Public nu va fi reprezentat de un procuror obişnuit, ci de un procuror DNA (DNA nu trebuie să se desesizeze după trimiterea rechizitoriului în instanţă; el îi va urmări în continuare, pe "pacienţi")

2    Pentru a bloca eliberarea lor condiţionată, se va încerca pe toate căile, "producerea" unui "raport de incident". Se vor lansa zvonuri publice în sensul că folosesc telefoane celulare şi laptopuri. Vor fi trimise la diverse institiţii ale statului scrisori ale unor persoane bine intenţionate. Vor putea fi folosite şi "sifoane" din penitenciare iar, la nevoie, se vor face înregistrări ambientale.

3    O altă soluţie poate fi determinarea unor instituţii ale statului, conduse de persoane nevulnerabile, ca înainte de proces (cu câteva zile), să facă so