Lumea politică a început o luptă acerbă pentru a stabili frontierele noilor regiuni. Miza este uriaşă: dincolo de raţiunile obiective care privesc regândirea hartei administrative a ţării, fiecare partid doreşte să asigure accesul baronilor locali la fondurile europene care vor fi gestionate de regiuni. Este şi motivul pentru care fiecare formaţiune vine, practic, cu propriul său proiect, inclusiv cu propriile variante de capitale regionale. PSD: regionalizare cu judeţe Cel mai dezbătut proiect de reorganizare teritorială a fost propus de PSD. Potrivit premierului Victor Ponta, în acest moment varianta cea mai probabilă ar fi menţinerea graniţelor actualelor regiuni de dezvoltare. Acest lucru ar presupune costuri politice minime pentru premier, în perspectiva alegerilor din 2014 şi 2016. Şi asta pentru că, de bine, de rău, actualele regiuni de dezvoltare reprezintă un rău cu care deja s-au obişnuit actorii politici. De asemenea, un element-cheie din programul PSD de regionalizare este păstrarea judeţelor. În acest fel, nu vor exista baroni locali nemulţumiţi că îşi vor pierde poziţiile şi influenţa. În schimb, crearea structurilor regionale, care, în prima fază, vor fi conduse de guvernatori ori de preşedinţi de regiune numiţi de premier şi nu aleşi de populaţia regiunii ar putea oferi posibilitatea recompensării clientelei de partid. Asta, întrucât în fiecare regiune vor exista posturi suplimentare, bine plătite, care asigură accesul la robinetul banilor europeni disponibili o dată cu exerciţiul bugetar 2014. În aceste condiţii, liderii PSD sunt tentaţi să mute discuţia pe teme mai degrabă secundare. ”Mie nu mi se pare potrivit termenul de guvernator. Mi se pare mai potrivit cel de preşedinte de regiune”, declara vicepremierul Liviu Dragnea, în urmă cu câteva zile, într-o emisiune televizată. De asemenea, se consumă multe energii în legătură cu viitoarele capitale d