Dacă oamenii de la catedră şi-ar face propria reformă în Educaţie, cartea de Limba română ar avea texte moderne, cea de Matematică mai multe exerciţii, iar la Franceză copiii ar primi câte un CD Sursa: RĂZVAN VĂLCĂNEANȚU

Propunerile de schimbare a programei şcolare la clasele primare au redeschis discuţiile despre o altă hibă a sistemului românesc de educaţie:„balastul” din manuale. Acele informaţii greoaie, vechi de peste zece ani, care ne dau senzaţia că elevii noştri sunt fie leneşi, fie extrem de slabi mobilaţi intelectual. Dascălii explică ce trebuie schimbat la fiecare materie.

Aberaţiile de la primară

„Ce pricep oare elevii de clasa a II-a dintr-un fragment de Marin Sorescu?”, se întreabă retoric Mihaela Sandu, învăţătoare la clasele primare, la Colegiul Naţional „Jean-Monnet” din Ploieşti. Aceasta se plânge că micuţii sunt puşi să rezolve exerciţii absurde, care o intrigă până şi pe ea.

„Li se cere răspunsul la întrebarea «Cine este autorul textului», când asta scrie negru pe alb între paranteze”, spune dascălul. Cu matematica este chiar mai complicat. „Aş scoate capitole întregi, ca unităţile de măsură, la clasa a II-a, unde învaţă despre multipli şi submultipli, imposibil de înţeles la vârsta asta”, crede învăţătoarea. Iar lucurile nu stau prea bine nici la gimnaziu. CUM SE FACE EDUCAȚIE ÎN ROMÂNIA. Interzis, de mici, la informatică şi la limbi străine

Copiii care trec în clasa a V-a trăiesc an de an aceeaşi poveste: sunt bombardaţi cu noţiuni teoretice, greu de digerat. „Li se cere să înveţe totul despre teorie literară. De aici şi obiceiul de a memora pur şi simplu, fiindcă informaţia depăşeşte nivelul lor de înţelegere”, explică Ilona Rizea, profesoară de română la acelaşi colegiu. Un alt hop vine la clasa a VII-a. „Ar avea nevoie de gramatică aplicată, ca să evite şi greşelile de exprimare”, atrage atenţia profesoara. Cât despr