Sociologii şi economiştii au explicaţii dintre cele mai diverse pentru ceea ce reflectă Statistica. Dar cu toţii dau credit unei observaţii de mult făcute: gradul de urbanizare este în directă legătură cu gradul de bunăstare al oamenilor. Dacă “industrializarea forţată” din urmă cu câteva decenii, asociată cu urbanizarea (care creştea cu zece procente la un deceniu), este istorie, revenirea la normalitate trebuie să însemne stagnare? Nici 1% creştere a urbanizării, în 20 de ani, într-o ţară în care, într-o proporţie covârşitoare, “ruralul” are ca atribut sărăcia. “Nu asta este marea problemă (a locui într-o zonă rurală – n.n.). Problema este că locuitorii din ruralul românesc stau extrem de prost la alimentarea cu apă curentă, nu au încălzire centrală, nu au toalete. Totul se reflectă în nivelul de trai, în nivelul de sănătate”, spune profesorul Marian Preda, decanul Facultăţii de Sociologie a Universităţii Bucureşti. Sursa: Media Fax Economic
Sociologii şi economiştii au explicaţii dintre cele mai diverse pentru ceea ce reflectă Statistica. Dar cu toţii dau credit unei observaţii de mult făcute: gradul de urbanizare este în directă legătură cu gradul de bunăstare al oamenilor. Dacă “industrializarea forţată” din urmă cu câteva decenii, asociată cu urbanizarea (care creştea cu zece procente la un deceniu), este istorie, revenirea la normalitate trebuie să însemne stagnare? Nici 1% creştere a urbanizării, în 20 de ani, într-o ţară în care, într-o proporţie covârşitoare, “ruralul” are ca atribut sărăcia. “Nu asta este marea problemă (a locui într-o zonă rurală – n.n.). Problema este că locuitorii din ruralul românesc stau extrem de prost la alimentarea cu apă curentă, nu au încălzire centrală, nu au toalete. Totul se reflectă în nivelul de trai, în nivelul de sănătate”, spune profesorul Marian Preda, decanul Facultăţii de Sociologie a Universităţii
