La nivelul Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Mureş, toţi cei cinci consilieri aflaţi în activitate au fost formaţi în vederea aplicării a patru tipuri de astfel de programe, care vin în sprijinul persoanelor condamnate, cu scopul de a reduce nevoile de ordin social ori criminogen şi implicit riscul de recidivă, a anunţat, astăzi, Camelia Stăncescu, şef Serviciu.

Teorii psihologice transpuse în practică

Programele au la bază anumite teorii psihologice, cum ar fi teoria cognitiv-comportamentală ori teoria învăţării prin imitaţie. „Trei dintre programele derulate de Serviciul de Probaţiune din judeţul nostru se realizează în grupuri de persoane condamnate, două dintre ele cu persoane aflate în supraveghere şi unul cu persoane private de libertate, aflate în prag de liberare din unitatea de detenţie, iar unul dintre programe presupune intervenţia orientată către un singur subiect, persoană condamnată aflată în supravegherea serviciului. Alegerea programului cel mai potrivit pentru intervenţia în fiecare caz în parte este rodul colaborării dintre consilierul responsabil cu supravegherea, acesta cunoscând atât natura şi rolul fiecărui program cât şi ariile în care este de dorit să se intervină prin acordarea de sprijin, şi persoana condamnată. Totuşi, acest lucru nu înseamnă că programele nu conţin criterii de eligibilitate, unele mai mult, altele mai puţin restrictive”, a precizat Camelia Stăncescu.

Riscul de recidivă, redus

Programele pe care le aplică Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Mureş sunt: „Unu la unu”, „Stop, gândeşte şi schimbă”, „Dezvoltarea de abilităţi sociale pentru adulţi” şi „Reducerea riscului de recidivă”. „Serviciul nostru doreşte includerea în programele pe care le derulăm a cât mai multor persoane condamnate pentru că astfel acestea sunt sprijinite să îşi rezolve unele probleme care au condus la co