Ţăranul Ion Niţă Nicodin, primul pictor naiv din Brusturi
Există unii exegeţi, precum Victor Ernest Maşek, care consideră, că pictura naivă a început să fie conştientizată şi susţinută teoretic în România în anul 1969, adică atunci când un grup de scriitori şi istorici de artă importanţi l-au descoperit şi i-au făcut ţăranului Ion Niţă Nicodin din Brusturi o expoziţie la Casa Scriitorilor din Bucureşti.
Respectând desigur proporţiile, descoperirea pictorului de la poalele Apusenilor a fost comparată de acelaşi Victor Ernest Maşek, ca importanţă pentru România, cu descoperirea valorii pânzelor lui Rousseau- Vameşul pentru arta naivă în general.
Niţă Nicodin a început să picteze în 1963, la 54 de ani. Ca orice persoană fără studii de pictură a lucrat în culori primare, scoase direct din tub.
Descoperit de metodiştii de la Centrul de îndrumare al creaţiei de masă din judeţul Arad, care căutau prin sate „artişti ai satului contemporan,” a trimis, în 1967 şi 1969, lucrări la expoziţiile republicane ale pictorilor amatori şi a obţinut, la ambele, Premiul I .
Premiile şi aspectul inedit al tablourilor sale i-au trezit interesul directorului de atunci al Centrului, Ovidiu Cornea, care, tot în 1969, a făcut demersurile necesare pentru a i se organiza pictorului din Brusturi o mică expoziţie la Muzeul satului din Bucureşti. Aici a fost descoperit de Petru Comarnescu şi de George Macovescu, care au avut revelaţia, că acest tip de pictură este altceva decât pictura de amatori. Încercând să definească, lucrările lui Niţă Nicodin i-au găsit echivalenţe în ceea ce Europa numea, după lansarea lui Rousseau – Vameşul, tot de un grup de scriitori, de data aceasta francezi, artă naivă.
Ca urmare în acelaşi an, la sugestia lui George Macovescu, pictorului ţăran din Brusturi i se organizează expoziţia, deja menţionată, de la Casa scriitorilo
