Laserul de la Măgurele - proiect strategic românesc beneficiind de o finanţare importantă de peste 200 milioane de euro – figurează ca temă de discuții între ministrul cercetării şi dezvoltării tehnologice, Mihnea Costoiu și comisarul european pentru cercetare, inovare şi ştiinţă, Máire Geoghegan-Quinn.
Proiectul – denumit și «Extreme Light Infrastructure» este coordonat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei de la Măgurele. Acest efort științific românesc de amploare este cofinanţat de Uniunea Europeană pe baza unui contract încheiat cu Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică.
Laserul de la Măgurele este parte componentă a unui proiect de mare anvergură de cercetare ştiinţifică desfășurat de de un consorţiu format din 13 state europene. Puternicul laser care va fi obținut la Măgurele va acţiona asupra electronilor şi ionilor dintr-un material, aceste particule urmând să fie accelerate cu viteze apropiate de cea a luminii.
Proiectul utilizează nu doar instalaţii în România, dar și din Republica Cehă şi Ungaria. Cerectarea românescă în domeniul nuclear depășește însă Cehiei sau Ungariei. În Cehia, se află în implementare proiectul numit «Beam Lines», și se referă la aplicaţii ale fasciculelor secundare, în timp ce în Ungaria proiectul "Attosecond Facility" urmărește să obţină fascicule extrem de scurte. «Nu fac un secret că dialogul nostru permanent cu Cehia şi Ungaria, celelalte două state care beneficiază de această infrastructură este unul deschis, pornind şi de la faptul că România se află astăzi cu mult înaintea colegilor noştri, care nu au apucat să deruleze etapele atât de repede şi de bine ca şi România. Este un proiect ştiinţific care presupune tehnologie de cea mai înaltă performanţă şi unele cercetări care astăzi nu există, se lucrează efectiv la ele. Astăzi, sunt
