Vor deveni noile "regiuni", ce se intenţionează a fi create, nişte "cornuri ale abundenţei" pentru români sau vor deveni nişte superstructuri parazitare şi ineficiente în care clientela politică va primi nişte slujbe şi sinecuri bine plătite fără a face mare lucru pe acolo?!

Se vor găsi pentru regiuni nişte oameni de mai bună calitate decât cei de la nivelul prefecturilor şi primăriilor, care să fie în stare să atragă mai multe fonduri europene?! Oare criteriul de selecţie al lor va fi unul bazat pe competenţă sau tot prin cel politic, generator de corupţie?! Desigur, fiind un nivel ierarhic superior judeţului, regiunea va avea şi un nivel de salarizare superior, cu un fond de salarii mai mare, dar şi cu alte cheltuieli administrative pe măsură (chiria pentru clădirile sedii, electricitate, apă, căldură, birotică, logistică, sisteme informaţionale, mobilier, comunicaţii etc.). Pe de altă parte, se subînţelege că angajaţii acestor noi superstructuri vor fi recrutaţi din toate judeţele componente, pentru a se înlătura suspiciunile de inechitate şi parţialitate, ceea ce presupune alte cheltuieli suplimentare pentru cazare, transport etc. Este, deci, necesar, ca înainte de a purcede la această regionalizare, să se facă o analiză temeinică şi să se cumpănească dacă aceste cheltuieli suplimentare vor justifica "sporul" de fonduri europene ce urmează a fi atrase de către aceste noi structuri. De asemenea, nu trebuie exclusă nici posibilitatea ivirii unor nemulţumiri din partea judeţelor componente din afara "centrului" regiunii, cunoscându-se faptul că, de regulă, "cine împarte, parte îşi face". O importanţă covârşitoare trebuie acordată prefigurării acestor regiuni, astfel încât să se asigure o dezvoltare economico-socială echilibrată a tuturor judeţelor componente, pentru a se elimina treptat decalajul dintre ele. De aceea, la baza regionalizării trebuie să stea