Nu l-au învins atrocităţile războaielor din Irak şi Afganistan, unde a văzut cea mai urâtă faţă a conflictelor militare, dar s-a văzut călcat în picioare de un sistem unde multe trebuie reformate. S-a întors să lucreze acasă şi a aflat în scurt timp ce înseamnă umilinţa.

Nu numai cea financiară, unde medicii fac de multe ori minuni ca să poată profesa ori să se poată perfecţiona, dar şi a celor care cred că funcţia pe care o ocupă vremelnic le dă calificări nebănuite. Cristian Remus Hârşan este din Vulcan, dar mai bine de doi ani a ales teatrele de război din Irak şi Afganistan, pe care le-a considerat oportunităţi excelente de a practica medicină de urgenţă şi de a se perfecţiona în acest domeniu. Era conştient că în ţară nu are cum să capete acea experienţă, mai ale că era singurul doctor la peste 2000 de oameni. Hârşan este medic generalist, înregistrat cu drept deplin de practică în Anglia, Irlanda, Scoţia, Wales, Australia, Sud Africa, US Army şi UK Army şi face parte din Colegiul Medicilor din Marea Britanie. Practic, are voie să lucreze oriunde în lume asta, numai în România nu! „Sunt absolvent al Facultăţii de Medicină din Bucureşti, apoi am plecat în Irak, apoi în Anglia şi ulterior în Afganistan. Înainte să plec în Afganistan chiar am dat un examen în Dubai, în spitalul american, ca să fie recunoscute studiile de urgenţă. Se numeşte Advanced cardiac life support Am luat examenul, este valabil pe 3 ani de zile în toată lumea, cu excepţia României! Aşa mi s-a şi spus, pentru că România – în cazul meu – nu face parte din Uniunea Europeană”, spune Remurs Hârşan. Acolo, la mii de kilometri depărtare, lupta cu secundele. Treaba lor era, în principal, să stabilizeze pacienţii care erau răniţi, împuşcaţi sau sufereau alte traume pentru a fi transportaţi pentru investigaţii de specialitate în bazele din Kandahar unde existau RMN-uri, CT-uri, aparatură de chirur