In 26 septembrie 2004, fosta biserica evanghelica din Stuttgart-Zuffenhausen „se vindea“ unei biserici ortodoxe romanesti. „Reprezentantii Bisericii Ortodoxe Romane din Germania au multumit din suflet Guvernului Romaniei pentru sprijinul financiar de 150.000 de euro, in cumpararea bisericii „Nasterea Domnului“, scriam pe atunci. Deoarece biserica catolica si cea luterana din Germania prefera sa pastreze „demnitatea locului“, aceste predari de stafeta sunt dintre cele mai firesti. Insa mai exista si altfel de tranzactii imobiliare in lumea celor crestinesti, lovita de criza financiara si de criza de simtire evlavioasa. Enoriasii se imputineaza, iar darile platite de ei, la fel.
Intre 8 si 9% din impozitul pe venit platesc cei care isi declara oficial religia recunoscuta in Germania. Asa zice Legea impozitului bisericesc (Kirchensteuergesetz), emisa pentru prima oara in anul 1939. Catolicii (de rit nou si vechi), ca si protestantii fac parte dintre cei carora, lunar, li se trag acesti bani din salariu. Bani mai poti da bisericii prin donatii. O parte din donatie ti-o recuperezi prin declaratia anuala de impozit, de la fiscul german.
Aproape 4,5 miliarde de euro a incasat biserica catolica din Germania, in anul de glorie 2004. 3,7 miliarde de euro au mers la luterani. De atunci insa, incasarile au inceput sa scada. Intre 60-70% din costurile bisericesti merg in administratie, aproximativ cate 10% sunt bani dedicati intretinerii lacasurilor de cult, educatiei religioase, respectiv actiunilor sociale si caritative. Cand s-a declansat criza financiara, la finele anului 2008, a iesit la lumina faptul ca bugetul bisericesc n-a fost strain de plasamente financiare speculative, care in unele cazuri au esuat.
Sute de biserici din Germania sunt inchise sau demolate
„Intre 1990 si 2010 am inchis 340 de biserici, 46 dintre aces
