România are nevoie de "o masă critică de ingineri", de un sistem educaţional orientat către activitatea economică, precum şi de poveşti de succes după modelul Dacia şi în alte sectoare pentru a avansa în procesul de convergenţă economică cu UE, a declarat un analist al Erste Group.

România se află încă într-o fază în care dezvoltarea economică este alimentată de îmbunătăţirea eficienţei producţiei, însă are potenţial pentru a recupera decalajele faţă de alte state mai avansate, precum Ungaria, Cehia şi Slovacia, pentru a face tranziţia în următorii ani la o dezvoltare economică bazată pe educaţie şi inovaţie.

"Vestea bună este că România are foarte mult potenţial pentru recuperarea decalajelor. Cât de repede va face acest lucru depinde de politicile interne pentru creşterea eficienţei în industrie şi pe termen lung de sectorul cercetare-dezvoltare şi învăţământul superior", a declarat, într-o discuţie cu jurnaliştii, Birgit Niessner, analist-şef CEE Macro Research, Erste Group.

Evoluţia României şi a altor state din regiune depinde însă şi de contextul extern, de revenirea statelor din zona euro, a arătat Niessner.

Procesul de convergenţă economică nu este garantat, iar politicienii, atât cei români, cât şi cei de la nivel UE trebuie să acorde importanţa necesară inovaţiei, consideră analistul. De asemenea, fondurile europene pot asigura, în contextul investiţiilor străine directe mai slabe, susţinerea necesară pentru ieşirea din stagnare economică.

"Viziunea politică este importantă, dar o mare parte a efortului poate şi trebuie să vină din partea populaţiei: chestiunile relevante sunt alegerea studiilor tehnice şi economice - în general absolvirea studiilor superioare - spiritul antreprenorial şi cultura, evitarea emigrării specialiştilor, iar cel mai bine ar fi dacă românii cu calificare înaltă ar reveni în ţară şi şi-ar folosi cunoş