Scris de Vasile Filip - Complexul Muzeal Arad este în plină evoluţie, încercând să facă faţă provocărilor începutului de mileniu III.
În martie, muzeul arădean împlineşte 120 de ani. Cum a luat fiinţă?
Peter Hügel: În doua jumătate a secolului XIX, numit şi secolul muzeelor, intelectualitatea din zona noastră şi-a îndreptat şi ea atenţia spre acest domeniu. Au fost create asociaţii culturale care şi-au propus să cerceteze şi să conserve antichităţile, făcându-le accesibile publicului larg, prin publicare şi expunere muzeală.
La Arad, primele demersuri în acest sens provin din mediul profesoral al Liceului regal (înfiinţat în 1874). Aici a fost constituită o colecţie numismatică, expusă în biblioteca liceului, începând din anul 1876.
Odată cu înfiinţarea, în 1881, a societăţii culturale „Kölcsey”, proiectul organizării unui muzeu la Arad a dobândit un susţinător instituţionalizat. Marea majoritate a membrilor ei au avut în vedere realizarea unui „Muzeu al Relicvelor Revoluţiei de la 1848/49”. Însă, au fost şi voci (S. Márki, L. Dömötör) care au susţinut includerea unor piese din epoci istorice mai vechi în expoziţie. În cele din urmă, opinia dominantă a avut câştig de cauză şi, miercuri, 15 martie 1893, la ora 15, a fost deschis oficial „Muzeul Relicvelor Revoluţiei de la 1848/49” care ocupa patru săli, situate la etajul doi al Teatrului de Stat. Aceasta este data oficială de fondare a muzeului arădean. Pentru a elimina confuziile, trebuie, totuşi, să spun că, muzeul a fost gata pentru deschidere deja în octombrie 1892 iar în 6 octombrie 1892, publicului interesat i-a fost permis accesul în expoziţie. A fost, cum i-am spune azi, un soi de preview.
Care ar fi cele mai însemnate momente din viaţa muzeului?
Peter Hügel: Vedeţi, se consideră că, apariţia muzeelor reprezintă un pas important în democratizarea vieţii culturale, în sensul că, ac
