Experţi în drept constituţional despre calea legală către alegerile anticipate.
Liderii guvernării dezmint că ar dori alegeri anticipate, dar se acuză reciproc că ar face tot ca să le declanșeze, opoziția comunistă susține anticipatele fățiș așa cum a făcut de ani de zile. Liderul PCRM, Vladimir Voronin a declarat marți portalului glasul.md că partidul său nu va colabora cu niciunul din partidele de guvernare, nu va da vot de încredere guvernului și vrea alegeri anticipate. Liliana Barbăroșie s-a interesat dacă actuala criză din sânul guvernării a creat premize legale pentru eventuale anticipate:
Constituţia Republicii Moldova prevede două situaţii în care se declanşează anticipate din alte cauze decât incapacitatea parlamentului de a alege un şef de stat. Prima ar fi ca forul legislativ să nu poată adopta nici o lege timp de trei luni, ceea ce l-ar impune pe şeful statului să-l dizolve ca fiind nefuncţional.
Expertul în drept constituţional, Nicolae Osmochescu, găseşte puţin probabilă o astfel de evoluţie, chiar şi în condiţiile rupturii care s-a produs între partidele din coaliţie, pentru că grupurile parlamentare, chiar şi certate între ele, ar putea oricând să convină asupra unui anumit proiect pe care să-l adopte, mimând astfel ieşirea din blocaj ca să evite dizolvarea:
x „Multe precedente au existat când se mergea până aproape de trei luni şi apoi adoptau două-trei legi şi iarăşi începea termenul să se scurgă”.
O altă situaţie care ar duce inevitabil la anticipate ar fi ca parlamentul să-i exprime vot de neîncredere actualului guvern, iar un alt guvern să nu poată fi ales timp de 45 de zile şi cu consumarea a două propuneri de candidaţi înaintate de şeful statului.
Ca să facă guvernul Filat să plece ar fi suficient votul unei majorităţi simple, adică de 51 de deputaţi, pentru o moţ
