Deşi au trecut trei ani de când a izbucnit scandalul provocat de recalcularea pensiilor, decisă de Guvernul Boc, situaţia tensionată nu a fost nici în prezent aplanată. în 2010, Legea Unică a Pensiilor Lege a fost finalizată aşa cum a cerut FMI, ceea ce a stârnit foarte multe controverse provocate de o serie de aspecte. Astfel, excepţiile la Legea Unică a Pensiilor au stârnit cele mai multe nemulţumiri. În primul rând, avocaţii şi clerul nu sunt obligaţi să cotizeze la sistemul public şi rămân cu sistemele proprii. A doua excepţie: pensiile speciale ale militarilor, poliţiştilor, angajaţilor serviciilor secrete şi funcţionarilor din penitenciare fiind recalculate cu o formulă diferită de cea folosită pentru restul populaţiei.
Dar nemulţumiri a provocat şi introducerea contribuţiilor sociale ca obligativitate pentru cei care lucrează doar pe baza contractelor de drepturi de autori sau de colaborare. De asemenea, se constatase că noua lege defavoriza şi cadrele didactice, în cazul lor, anii petrecuţi la catedră, după pensionare, nu mai aveau nicio valoare la recalcularea pensiei. în plus, ceea ce a nemulţumit a fost vârsta de pensionare de 65 de ani, contestată de sindicate, din cauza speranţei de viaţă redusă în România. De fapt, atunci, în 2010, luat de valul puternic al crizei economice, neavând niciun program de măsuri de contracarare adaptat situaţii economice globale europene, Guvernul Boc a trebuit să ia în grabă o serie de măsuri care au redus numărul locurilor de muncă, puterea de cumpărare, siguranţa vieţii de zi cu zi şi speranţa de viaţă. De fapt, Guvernul Boc a trebuit să rezolve, sub aspect financiar, două probleme: să evite intrarea României în faliment economic, cum se întâmplse cu Grecia şi salvarea profiturilor clientelei politice. Astfel, prin Legea Unică a Pensiilor, Guvernul a urmărit, în 2010, să reducă numărul de pensionari cu 253.000. De a
