Opt sau mai multe regiuni, conduse de un mini-parlament şi un preşedinte, care să aibă în mână bugetele locale, fondurile europene şi, dacă este nevoie, fonduri de la guvern şi competenţe mult sporite faţă de ale unui şef de Consiliu Judeţean, prin degrevarea miniştrilor de aceste atribuţii. Aşa ar urma să fie redesenată România până la sfârşitul anului, după ce primul pas a fost făcut ieri în Guvern.

Vicepremierul Liviu Dagnea, care va fi şi principalul coordonator al regionalizării, a dat azi primele semnale oficiale liderilor din teritoriu că puterea le va fi întărită în câteva luni, cu atât mai mult cu cât prima şansă ca viitori preşedinţi ai regiunilor o au, până la primele alegeri directe din 2016, chiar actualii şefi de Consilii Judeţene, cei mai mulţi aleşi sub sigla USL. Fiecare regiune va avea şi câte un prefect, nefiind exclus ca acesta să fie oficial asumat politic.

Miza reşedinţelor de regiune

Numărul exact al regiunilor va ieşi, din discuţiile unui Consiliu Consultativ, în care vor intra de la profesori universitari la aleşi locali şi parlamentari, până în iulie. "Nimeni nu ştie în acest moment câte regiuni vor fi şi nici care vor fi sediile. Sfătuiesc pe toată lumea să nu joace la această loterie 8 din 42 pentru că s-ar putea să tragă o carte negâştigătoare", spune Dragnea, la startul oficial. Varianta pe care primul ministru Victor Ponta şi-a asumat-o însă public până acum este aceea că actualele opt regiuni de dezvoltare vor fi păstrate.

O dispută importantă între liderii locali, la acest moment, este însă cea legată de viitoarele reşedinţe, adevăratele centre de putere ale regiunilor. În fiecare regiune va fi stabilită o reşedinţă, urmând ca restul judeţelor să primească, în compensaţie, câte o instituţie regională importantă. "Prima noastră propunere este ca în fiecare regiune să existe o reşedinţă ca sediu administrat