Bugetele administraţiilor locale s-au îmbogăţit când primarul făcea parte dintr-un partid sau o alianţă aflată la putere şi au sărăcit dacă acesta se afla în opoziţie - aceasta este concluzia primului studiu care măsoară gradul de clientelism din administraţiile locale din România, realizat de către Expert Forum, o organizaţie formată din specialişti care analizează politicile publice.
Cercetarea, care a calculat sumele alocate prin câteva instrumente de transfer de la bugetul de stat în bugetele locale în perioada 2004 - 2011, a folosit un indice al clientelismului politic, măsurat ca raport între sumele alocate localităţilor şi comunelor cu primari care făceau parte din partidele aflate la putere şi cele alocate primăriilor cu lideri din opoziţie, ajustate în funcţie de numărul de unităţi teritoriale.
"Maximul de clientelism politic a fost înregistrat în perioada 2007 - 2008, când, în medie, era de trei ori mai probabil să primeşti fonduri dacă erai primar al puterii decât dacă erai primar al opoziţiei. Într-un stat cu instituţii slabe şi cu tradiţie clientelară, mai multe fonduri alocate la bugetele locale produc mai mult rău decât bine", a spus Sorin Ioniţă, coordonator al studiului şi expert în reforma administraţiei publice, dezvoltare şi politici sociale în cadrul Expert Forum (EFOR).
Administraţiile locale consumă un buget anual de 40 de miliarde de lei, bani care provin din veniturile proprii, din cota defalcată de TVA şi din impozitele pe venituri salariale. Pe lângă aceste surse de venit, mai există o serie de alocări acordate direct de la bugetul de stat prin fondurile naţionale pentru proiecte de investiţii, iar în analiza Expert Forum au fost luate în considerare şase tipuri de instrumente de transfer care au fost folosite în perioada 2004 - 2011: fondul de rezervă al Guvernului (care are cele mai diverse utilizări, de la investiţii
