Strănepotul poetului şi omului politic Octavian Goga, profesorul Mircea Goga, afirmă, într-o carte, că a doua soţie a unchiului său a spionat pentru Hitler şi ar fi jucat un rol influent în timpul dictaturilor lui Carol al II-lea şi a lui Antonescu. Veturia Goga, cântăreaţă de operă, marea iubire a poetului, s-a bucurat de aprecierea lui Wagner, Enescu şi a capetelor regale ale Europei.

“Privighetoarea lui Hitler”, “Eminenţa cenuşie”, “Marea Doamnă a dictaturii antonesciene”, “gălăgioasa ilustră”, “Muza lui Antonescu” şi “un Rasputin à tout faire”, astfel a fost caracterizată a doua soţie a poetului Octavian Goga, despre care se spune că a fost marea sa iubire.

Cei care au descris-o pe Veturia Goga, o personalitate controversată despre care s-a scris mult, sunt Mircea Goga, strănepotul poetului Octavian Goga, George Marcu (coordonatorul “Dicţionarul personalităţilor feminine din România”) şi Constantin Argentoianu, om politic român şi fost prim-ministru în perioada 28 septembrie 1939 şi 23 noiembrie 1939.

Strănepotul lui Goga este născut la Bistriţa şi are un CV impresionant - scriitor, filolog, istoric literar, traducător, profesor de Limbă, Civilizaţie şi Cultură Română la Sorbona. Acesta a publicat, în 2007, o carte numită “Privighetoarea lui Hitler”, în care spunea cine a fost, în opinia sa, Veturia Goga, a doua soţie a unchiului său. Îi creionează un portret - al unei femei fără scrupule, avidă de putere şi faimă pentru care, zic unii, şi-ar fi otrăvit soţul şi trădat ţara.

În “Dicţionarul personalităţilor feminine din România”, Veturia Goga este descrisă astfel:

“Metamorfozată în "Privighetoarea lui Carol II", Eminenţa cenuşie, egeria şi Marea Doamnă a dictaturii antonesciene, l-a slujit pe Hitler, către care "şi-a ciripit" propriul sot, pe Octavian Goga, dar şi pe Carol II, pe Mareşal (n.r. Ion Antonescu), ca, de altfel, pe toţi c