Dacă săptămîna trecută vă povesteam cum am fost să-mi fac analizele, săptămîna asta am să vă țin cu sufletul la gură istorisindu-vă cum am fost cu ele la interpretat.
Era o dimineață rece de februarie, iar eu așteptam pe holurile pustii ale policlinicii, uitîndu-mă la scaieții care se rostogoleau între cabinetul de Neurologie și cel de Pneumologie, la fel ca în filmele western. În fața mea mai era o băbuță, în vîrstă de aproximativ 1.200 de ani. iese doctorul: „Ce faci, mamaie, mai trăiești? Da’ tataia? Cum? Trăiește și el? Aoleu! Și mai vine la matale în pat?“. La mine glumele n-au fost la fel de bune: „Ai colesterolul și trigliceridele mult peste limită. Glumeam, doar colesterolul!“
Publicat în Cațavencii, nr. 7(85), 2013
Dacă săptămîna trecută vă povesteam cum am fost să-mi fac analizele, săptămîna asta am să vă țin cu sufletul la gură istorisindu-vă cum am fost cu ele la interpretat.
Era o dimineață rece de februarie, iar eu așteptam pe holurile pustii ale policlinicii, uitîndu-mă la scaieții care se rostogoleau între cabinetul de Neurologie și cel de Pneumologie, la fel ca în filmele western. În fața mea mai era o băbuță, în vîrstă de aproximativ 1.200 de ani. iese doctorul: „Ce faci, mamaie, mai trăiești? Da’ tataia? Cum? Trăiește și el? Aoleu! Și mai vine la matale în pat?“. La mine glumele n-au fost la fel de bune: „Ai colesterolul și trigliceridele mult peste limită. Glumeam, doar colesterolul!“
Publicat în Cațavencii, nr. 7(85), 2013
