Scandalul cărnii de cal etichetat drept carne de vită a dezvăluit amploarea tot mai mare a cooperativelor agricole franceze, care funcţionează astăzi mai mult ca o multinaţională, decât ca un instrument comun pus în serviciul teritoriului său.

Salonul Internaţional al Agriculturii se deschide sâmbătă la Paris, în plin scandal asupra unei fraude masive în care carnea de cal era etichetată drept vită, în peste 4,5 milioane de produse semipreparate.

În spatele furnizorului incriminat de carne, Spanghero, stă nu o industrie privată clasică, ci o cooperativă agricolă: Lur Berri, localizată în departamentul Pyrénées-Atlantiques (sud-vestul Franţei).

Pentru Confederaţia Ţărănească, sindicat agricol minoritar, ajuns celebru datorită fostului director José Bové, scandalul cărnii de caleste dovada că societăţile funcţionează astăzi întocmai ca nişte "multinaţionale", al căror obiect este "bazat doar pe căutarea profitului maxim".

Sindicatul denunţă "gigantismul" grupurilor cooperative, "în care ţăranii au fost deposedaţi".

Luând în calcul doar exemplul Lur Berri, structura sa complexă include activităţi agricole clasice, ca producţia de legume, seminţe, bovine (aproximativ 50.000 de capete), ovine (80.000 de capete) şi porci (120.000 de capete), dar şi industria agroalimentară, îndeosebi prin numeroase titluri de proprietate.

În 2012, grupul a obţinut paricipare majoritară în produsele de ficat de gâscă şi somon sub marca Labeyrie. Rezultatul a fost că în perioada 2011-2012 cifra sa de afaceri a crescut cu 85%, la 1,12 miliarde de euro.

Eduard Exilard, în vârstă de 45 de ani, crescător de oi şi vaci în Ţara Bascilor şi furnizor pentru Lur Berri, este supărat pe această strategie financiară.

"O cooperativă este făcută de şi pentru agricultori. Astăzi, sistemul este complet nebun. Lur Berri cumpără şi comercializează carne pro