Regiunea europeană va deveni principală scenă a viitoarelor războaie politice. Statul central va scăpa din mână parte din fondurile europene (dar şi responsabilitatea politică pentru nereuşitele în ceea ce priveşte absorbţia acestora). În regiuni se vor decide investiţiile, se vor aloca banii, tot acolo se vor acorda ajutoare de stat pentru companii şi se vor culege taxe şi impozite. Puterea executivă delegată de centru regiunilor face proiectul extrem de seducător pentru toţi factorii de forţă locali. Ce spun însă analiştii şi oamenii de afaceri?

Cine controlează regiunile, controlează resursele. Asta au înţeles mulţi politicieni locali din planurile de reformă teritorial-admnistrativă, motiv pentru care, la puţin timp după ce proiectul de lege privind regionalizarea României a fost propus de actualul Executiv spre dezbatere publică, au şi început să circule liste cu viitorii guvernatori de regiuni. Dovadă că miza economică a regionalizării este mare.

Aşa cum arată proiectul privind regionalizarea, viitoarele regiuni vor avea bugete cumulate (judeţe plus regiune) impresionante. Practic, potrivit autorului proiectului regionalizării, Sorin Frunzăverde, 90% din bugetul central va fi direcţionat către administraţiile din teritoriu. „10% din bugetul statului va fi preluat de administraţia centrală, 20% de administraţia regională, 30% de administraţia judeţeană şi 40% de administraţia locală (comune, oraşe, municipii)”, susţine Frunzăverde.

Ca să ne facem o imagine de ansamblu, trebuie precizat că în organizarea bugetară actuală, municipiul Bucureşti are un buget total de peste două miliarde de euro (PMB plus sectoare). Bugetul noii regiuni Bucureşti-Ilfov va îngloba Capitala, localităţile din Ilfov, plus transferurile de la centru.

Citeste intreaga analiza pe incomemagazine.ro

Citeste si

Regele fieru